Ce este, de fapt, stresul?
Stresul nu se referă la orice situație dificilă cu care ne confruntăm, ci doar la acele situații cu privire la care percepem că nu deținem suficiente resurse (fizice, psihice, de timp, financiare etc.) pentru a le face față. În momentul în care etichetăm o situație ca fiind ”stresantă”, automat transmitem creierului nostru un mesaj negativ: nu știu dacă sunt în stare să o rezolv, mi-e teamă, e un obstacol peste care nu pot trece.
Care sunt efectele pe termen lung ale stresului?
Stresul poate avea efecte semnificative asupra sănătății fizice, mentale și emoționale a unei persoane. Iată câteva dintre efectele stresului:
- Impact asupra sănătății mentale: Stresul cronic poate duce la apariția sau agravarea problemelor de sănătate mentală, cum ar fi anxietatea și depresia. Persoanele expuse frecvent la stres pot avea dificultăți în gestionarea emoțiilor și a conflictelor.
- Probleme de somn: Stresul poate duce la tulburări de somn, precum insomnia, datorită activării continue a sistemului nervos simpatic și a eliberării de hormoni de stres, care pot afecta calitatea somnului.
- Suprasolicitarea sistemului imunitar: Stresul cronic poate afecta sistemul imunitar al organismului, ceea ce poate face persoanele să fie mai vulnerabile la răceli, gripă și alte infecții.
- Probleme digestive: Stresul poate afecta sistemul digestiv, cauzând simptome precum dureri de stomac, balonare, diaree sau constipație.
- Afecțiuni cardiovasculare: Stresul cronic poate crește riscul de boli cardiovasculare, inclusiv hipertensiune arterială, boală coronariană și accident vascular cerebral.
- Tensiunea musculară și durerile de cap: Stresul poate cauza tensiune musculară, dureri de cap sau migrene.
- Probleme cognitive: Stresul persistent poate afecta concentrarea, memoria și capacitatea de a lua decizii.
- Schimbări de dispoziție și comportament: Persoanele expuse la stres pot deveni mai irascibile, agitate sau retrase social.
- Creșterea riscului de dependențe: Anumite persoane pot apela la consumul de alcool, tutun, droguri sau la alte comportamente dăunătoare ca mecanism de gestionare a stresului.
- Probleme în relații: Stresul poate pune o presiune suplimentară asupra relațiilor cu familia, prietenii sau colegii, ducând la conflicte sau izolare socială.
Este important să recunoaștem efectele negative ale stresului și să încercăm să ne gestionăm stresul într-un mod sănătos și eficient, pentru a preveni complicațiile și pentru a menține un echilibru între corp și minte.
Cum putem gestiona stresul?
- Putem să ne acordăm o pauză: fie pentru a ne încărca bateriile, fie pentru a face un pas lateral și a privi dintr-o altă perspectivă situația în care ne aflăm, fie pentru a reduce din încărcarea fizică sau psihică pe care o resimțim.
- Putem să vorbim cu cineva despre situația în care ne aflăm. De multe ori, simplul fapt că descriem verbal situația ne ajută să ne organizăm, să o percepem mai clar, mai logic și asta poate facilita găsirea de soluții. Uneori, vorbitul despre ”problemele” noastre ajută să ne ventilăm emoțional, să lăsăm să iasă din noi o parte din tensiunea resimțită și asta ne ajută să mergem mai departe. Alteori, a vorbi cu cineva care ne înțelege și ne este alături este suficient pentru a simți că nu suntem singuri și asta ajută să nu mai simțim că purtăm povara doar pe umerii noștri.
- Putem să apelăm la efectul benefic al mișcării fizice: fie că e vorba de o plimbare în natură, fie că mergem la o sală de sport, fie că, pur și simplu, facem drumul spre casă la pas, acordându-ne timp pentru orice simțim că avem nevoie.
- Putem să ne oferim o experiență plăcută: o carte sau un film care să ne scoată pentru câteva zeci de minute din realitatea cotidiană, o baie relaxantă, o muzică care ne place, o activitate ”copilărească” precum pictatul, desenatul, modelatul în plastilină sau lut etc. Efectul unor astfel de experiențe plăcute crește exponențial atunci când ele sunt transformate în rutine cotidiene sau săptămânale.
- Putem să facem exerciții de respirație, tehnici de relaxare corporală, diverse tehnici de mindfulness, scopul acestora fiind acela de a ne genera o stare de calm fizic și psihic
- Putem să ne asigurăm o alimentație sănătoasă. Un regim alimentar echilibrat și sănătos poate susține starea de spirit și nivelul de energie.
- Putem să ne planificăm programul. Crearea unui program zilnic sau săptămânal și organizarea sarcinilor poate reduce sentimentul de copleșire și îmbunătăți gestionarea timpului.
- Putem să reducem stimulii stresanți, precum știrile negative sau discuțiile tensionate.
Oricât de banale sau de bine-cunoscute ar părea aceste soluții, ele funcționează… evident, cu condiția să le punem în practică! 
Fiecare persoană este unică, așa că este important să explorați diverse modalități de gestionare a stresului și să le găsiți pe cele care vi se potrivesc cel mai bine.
Atunci când stresul este extrem de intens sau devine cronic, când soluțiile par tot mai greu de găsit, poate fi momentul să apelăm la experiența și expertiza unui specialist în sănătate mintală.
